În fotbalul de elită, numărul de meciuri din competițiile interne și internaționale poate fi foarte mare pentru echipele de succes. Anumiți jucători pot ajunge să evolueze în aproximativ 70 de partide într-un an.
Când programul competițional este încărcat (2 meciuri / săptămână timp de mai multe săptămâni), repetitivitatea jocurilor poate duce la starea de oboseală musculară resimțită de sportivii care evoluează în mod regulat, timpul de refacere între partide fiind foarte scurt. FIFA recomandă o perioadă de cel puțin 2 zile între partide, dar aceasta nu este o regulă, fiind numai o recomandare. La interviuri, antrenorii principali au ajuns să atragă atenția frecvent asupra faptului că jucătorii sunt epuizați de repetarea meciurilor. Întrebarea evidentă rămâne următoarea:
Sunt aceste afirmații subiective justificate de dovezile științifice?
Vom încerca să răspundem acestei întrebări, ținând cont de efectele programului competițional încărcat asupra performanței fizice și ratei accidentărilor.
Sprintul, schimbarea direcției, săriturile, șuturile, pasele, tacklingurile și contactele fizice caracterizează un meci de fotbal și pot duce la starea de oboseală. În timpul meciului, starea de oboseală apare cu precădere după perioade scurte și intense de efort, mai ales pe final de repriză sau spre finalul meciului, dar și după meci. Multe accidentări fără contact fizic apar spre finalul unei reprize, sugerând că oboseala ar putea fi un factor de risc. Oboseala poate surveni însă și din numărul mare de meciuri jucate. În perioadele în care programul este deosebit de aglomerat (ex: două meciuri pe săptămână timp de câteva săptămâni), timpul de refacere între două meciuri consecutive este de 2-4 zile, ceea ce poate fi insuficient pentru a restabili homeostazia normală organismului (potențialul biologic). Ca rezultat, sportivii pot să perceapă acea stare de oboseală acută sau cronică, care poate duce la o scădere a performanței sportive și/sau accidentări.
Prof. Dr. Jan Ekstrand (fost medic al naționalei Suediei, câștigător al medaliei de bronz la Cupa Mondială din 1994) a studiat relația dintre expunerea fotbaliștilor de la cluburi europene la meciurile care au avut loc în lunile dinaintea Cupei Mondiale FIFA 2002 versus accidentările și performanța sportivă a acestora în timpul Cupei Mondiale. S-a descoperit că 60% dintre sportivii care jucaseră mai mult de un meci cu o săptămână înainte de Cupa Mondială s-au accidentat sau au avut o performanță sportivă scăzută.
Articolul poate fi accesat la următorul link: https://bjsm.bmj.com/content/38/4/493
Dr. Greg Dupont (medic al naționalei Franței, câștigător al Cupei Mondiale FIFA din 2018) a studiat performanța fizică și rata accidentărilor a 32 de fotbaliști dintr-o echipă de nivel superior care a participat în Champions League, concluzionând că performanța fizică în timpul meciurilor oficiale nu a fost semnificativ afectată de către numărul de meciuri pe săptămână (1v2), pe când rata accidentărilor a fost de 6 ori mai mare, atunci când sportivii au jucat 2 meciuri / săptămână, față de unul singur.
Un alt studiu cuprinzând 27 de echipe de fotbal profesionist de-a lungul a 11 sezoane a confirmat rezultatele de mai sus.
Articolele pot fi accesate mai jos: https://bjsm.bmj.com/content/47/12/743
Ținând cont de rezultatele atâtor studii de specialitate, rezultă un lucru cert, care de multe ori devine mai important decât componenta tactică sau cea tehnică: pregătirea de competiție prin refacere a devenit o realitate în fotbalul modern, iar strategia corectă a prevenției și refacerii ajung să constituie un indicator al formei sportive!
ACEST ARTICOL FACE PARTE DIN PRIMA EDIȚIE A NEWSLETTER-ULUI TEHNIC FRF.
PENTRU A TE ABONA, APASĂ BUTONUL DE MAI JOS:
