Fotbalul de performanță s-a schimbat considerabil în ultimele două decenii. Ritmul de joc este mai mare, acțiunile de intensitate crescută sunt mai frecvente, iar numărul total de meciuri pe sezon este în creștere atât la nivel de club, cât și la echipele naționale. Aceste schimbări au modificat profund modul în care trebuie planificată pregătirea fizică și tactică a jucătorilor.
Astăzi, un sezon obișnuit pentru o echipă de elită înseamnă aproximativ 230 de sesiuni de antrenament și 60 de meciuri oficiale, la care se adaugă deplasările și competițiile internaționale. Asta înseamnă, în medie, 20 de antrenamente și 5-6 meciuri pe lună, cu perioade în care intervalul dintre două partide poate fi de doar trei zile. Într-un asemenea context, este important de subliniat că, deși datele de monitorizare arată că distanțele parcurse și numărul de sprinturi nu scad semnificativ, rata accidentărilor crește semnificativ în perioadele cu program aglomerat.
În plus, refacerea clasică de 72 de ore după un meci nu este suficientă pentru revenirea completă a parametrilor fiziologici la nivel optim pentru toți jucătorii. Acest lucru impune o abordare mai precisă, adaptată individual, bazată pe evaluarea cât mai obiectivă a fiecărui sportiv.
Cum schimbăm refacerea când jucăm din 3 în 3 zile
La nivel de club, atunci când există un singur meci pe săptămână, se poate organiza un microciclu complet: faze clare de refacere, sesiuni de condiționare fizică și consolidare tactică, cu o reducere treptată a încărcăturii înainte de meci. În schimb, în perioadele cu două sau mai multe meciuri pe săptămână, planificarea trebuie să fie mult mai selectivă: titularii au prioritate la refacere, iar rezervele și jucătorii cu minute reduse trebuie expuși la eforturi de intensitate mare pentru a menține capacitatea de joc la standardele cerute. Sesiunile post-meci, desfășurate imediat după finalul partidei sau a doua zi, sunt esențiale pentru acești jucători, deoarece altfel pot pierde rapid adaptările necesare și nu vor putea susține ritmul competițional atunci când vor fi solicitați.
Monitorizarea încărcăturii de joc prin indicatori precum DPG (days per game – numărul de zile între meciuri) este extrem de utilă. Jucătorii care intră pe perioade lungi într-un DPG < 5 sunt supuși unui stres fiziologic crescut, ceea ce necesită fie o refacere suplimentară, fie o rotație inteligentă a echipei. În același timp, analiza acestor date pentru rezerve poate identifica perioade în care este necesară creșterea volumului de antrenament pentru a compensa lipsa de joc.
Colaborarea dintre club și loturile naționale esesențială
La nivel international ale reprezentativelor naționale, provocările sunt diferite. Timpul cu lotul este limitat, perioadele de pregătire sunt scurte, iar jucătorii vin din medii de antrenament și de stil de viață foarte diferite. Pregătirea trebuie să fie integrată — tactică, fizică și mentală — pentru a folosi eficient fiecare minut disponibil. În plus, deplasările lungi și diferențele de fus orar trebuie gestionate atent. Când tranzitul implică diferențe de două-trei ore și șederea este scurtă (sub trei zile), este adesea mai eficient să se mențină programul de acasă decât să se forțeze adaptarea ritmurilor circadiene.
Planul de pregătire trebuie construit pe baza informațiilor primite de la cluburi: date despre starea de oboseală, starea fiziologică și eventuale probleme medicale recente. Aceste informații permit adaptarea volumului și intensității antrenamentelor pentru fiecare jucător, reducând riscul de accidentare și crescând șansele ca toți să fie apți pentru meci. În acest context, pregătirea tactică a tuturor detaliilor obiective este extrem de eficientă, deoarece ancorează toate deciziile de antrenament în cerințele tactice ale meciului următor, integrând componentele fizice și tehnice în același proces.
Abordarea optimă presupune alternarea volumului și complexității exercițiilor în funcție de nivelul de refacere, și adaptarea exercițiilor la cerințele reale de joc. Această abordare reduce monotonia, previne suprasolicitarea și menține jucătorii într-o zonă optimă de pregătire.
În concluzie, atât la club, cât și la echipa națională, pregătirea modernă a jucătorului profesionist nu poate fi separată între „fizic” și „tactic”. Este nevoie de un plan integrat, bazat pe date obiective, adaptat individual, construit și implementat de o echipă multidisciplinară cu strânsă legătură medico-sportivă în coordonarea activității sportive a lotului. Scopul nu este doar maximizarea performanței la următorul meci, ci menținerea unui nivel înalt de performanță pe toată durata sezonului, minimizând riscul de accidentare și optimizând disponibilitatea jucătorilor în momentele decisive.
Referințe valoroase
În conceperea acestui material, dr. Eduard Grecu, medic specialist în medicina sportivă, s-a raportat la extrem de multe materiale științifice de referință, pe care le puteți găsi mai jos. Lecturându-le puteți afla extrem de multe informații care să vă ajute în pregătirea fotbaliștilor în diferite context și perioade de timp:
1. Bradley, P. S., Sheldon, W., Wooster, B., Olsen, P., Boanas, P., & Krustrup, P. (2009). High intensity running in English FA Premier League soccer matches. J.Sports Sci., 27, 159-168.
2. Di Salvo, V., Gregson, W., Atkinson, G., Tordoff, P., and Drust, B. (2009). Analysis of high intensity activity in Premier League soccer. International Journal of Sports Medicine 30, 205–212.
3. Gregson, W., Drust, B., Atkinson, G., and Di Salvo, V. (2010). Match-to-match variability of high-speed activities in premier league soccer. International Journal of Sports Medicine 4, 237–42.
4. Strudwick, A. J. (2006). A profile of elite soccer players with special reference to the load imposed on players during training and match-play. PhD thesis, Liverpool John Moores University.
5. Akenhead, R. (2014). Examining the Physical and Physiological Demands of Elite Football. PhD thesis, Northumbria University at Newcastle.
6. Gouttebarge, V., Brink, M. S., & Kerkhoffs, G. M. M. J. (2019). The perceptions of elite professional footballers on the International Match Calendar: a cross-sectional study. Science and Medicine in Football, 3(4), 339–342. https://doi.org/10.1080/24733938.2019.1617432
7. Ekstrand, J., Walden, M., and Hagglund, M. (2016). Hamstring injuries have increased by 4% annually in men’s professional football, since 2001: a 13-year longitudinal analysis of the UEFA Elite Club injury study British Journal of Sports Medicine, 50:731-737.
8. Carling, C., Gregson, W., McCall, A., Moreira, A., Wong, D. P., & Bradley, P. (2015). Match Running Performance During Fixture Congestion in Elite Soccer: Research Issues and Future Directions. Sports Medicine, 45(5), 605–613. https://doi.org/10.1007/s40279-015-0313-z
9. Dupont, G., Nedelec, M., McCall, A., McCormack, D., Berthoin, S., and Wisloff, U. (2010). Effect of 2 Soccer Matches in a Week on Physical Performance and Injury Rate. American Journal of Sports Medicine, Vol. 38, No 9, 1752-1758.
10. Pinheiro, G. S., Quintão, R. ., Claudino, J. G., Carling, C., Lames, M., & Couto, B. P. (2022). High rate of muscle injury despite no changes in physical, physiological and psychophysiological parameters in a professional football team during a long-congested fixture period. Research in Sports Medicine, 00(00), 1–12. https://doi.org/10.1080/15438627.2022.2038159
11. Silva, J. R., Rumpf, M. C., Hertzog, M., Castagna, C., Farooq, A., Girard, O., & Hader, K. (2018). Acute and Residual Soccer Match-Related Fatigue: A Systematic Review and Meta-analysis. In Sports Medicine (Vol. 48). https://doi.org/10.1007/s40279-017-0798-8
12. Silva, J. R., Rumpf, M. C., Hertzog, M., Castagna, C., Farooq, A., Girard, O., & Hader, K. (2018). Acute and Residual Soccer Match-Related Fatigue: A Systematic Review and Meta-analysis. In Sports Medicine (Vol. 48). https://doi.org/10.1007/s40279-017-0798-8
13. Hägglund, M., Waldén, M., Magnusson, H., Kristenson, K., Bengtsson, H., & Ekstrand, J. (2013). Injuries affect team performance negatively in professional football: An 11-year follow-up of the UEFA Champions League injury study. British Journal of Sports Medicine, 47(12), 738–742. https://doi.org/10.1136/bjsports-2013-092215
14. Drew, M. K., Raysmith, B. P., & Charlton, P. C. (2017). Injuries impair the chance of successful performance by sportspeople: A systematic review. British Journal of Sports Medicine, 51(16), 1209–1214. https://doi.org/10.1136/bjsports-2016-096731
15. Eliakim, E., Morgulev, E., Lidor, R., & Meckel, Y. (2020). Estimation of injury costs: Financial damage of English Premier League teams’ underachievement due toinjuries. BMJ Open Sport and Exercise Medicine, 6(1), 1–6.
16. Arnold, R., Collington, S., Manley, H., Rees, S., Soanes, J., & Williams, M. (2019). “The Team Behind the Team”: Exploring the Organizational Stressor Experiences of Sport Science and Management Staff in Elite Sport. Journal of Applied Sport Psychology, 31(1), 7–26. https://doi.org/10.1080/10413200.2017.1407836
17. Pinheiro, G. S., Quintão, R. ., Claudino, J. G., Carling, C., Lames, M., & Couto, B. P. (2022). High rate of muscle injury despite no changes in physical, physiological and psychophysiological parameters in a professional football team during a long-congested fixture period. Research in Sports Medicine, 00(00), 1–12. https://doi.org/10.1080/15438627.2022.2038159
18. Liverpool FC – Fixtures by date | Transfermarkt [Internet]. [cited 2022 Mar 23]. Available from: https://www.transfermarkt.co.uk/fc-liverpool/spielplandatum/verein/31
19. Martín-García A, Gómez Díaz A, Bradley PS, Morera F, Casamichana D. Quantification of a professional football team’s external load using a microcycle structure. Journal of Strength and Conditioning Research. 2018 Dec 1;32(12):3511–8.
20. Walker GJ, Hawkins R. Structuring a Program in Elite Professional Soccer. Strength and Conditioning Journal. 2018; 4
21. Garcia GR, Gonçalves LGC, Clemente FM, Nakamura FY, Nobari H, Bedo BLS, et al. Effects of congested fixture and matches’ participation on internal and external workload indices in professional soccer players. Scientific Reports 2022 12:1 [Internet]. 2022 Feb 3 [cited 2022 Mar 21];12(1):1–7. Available from: https://www.nature.com/articles/s41598-022-05792-w
22. Anderson L, Orme P, di Michele R, Close GL, Milsom J, Morgans R, et al. Quantification of Seasonal-Long Physical Load in Soccer Players With Different Starting Status From the English Premier League: Implications for Maintaining Squad Physical Fitness. Int J Sports Physiol Perform [Internet]. 2016 Nov 1 [cited 2022 Mar 24];11(8):1038–46. Available from: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/26915393/
23. Buchheit M. Managing high-speed running load in professional soccer players: The benefit of high-intensity interval training supplementation [Internet]. 2019 [cited 2022 Mar 24]. Available from: https://sportperfsci.com/wp-content/uploads/2019/03/SPSR60_Buchheit_190308_final.pdf
24. Buchheit M. Programming high-speed running and mechanical work in relation to technical contents and match schedule in professional soccer [Internet]. 2019 [cited 2022 Mar 24]. Available from: https://sportperfsci.com/wp-content/uploads/2019/07/SPSR73_Buchheit_190719_final.pdf
25. Oliveira, R. (2014). Tactical Periodization: The Secrets of Soccer Most Effective Training Methodology.
ACEST ARTICOL FACE PARTE DIN NUMĂRUL ȘAPTE A NEWSLETTER-ULUI TEHNIC FRF.
PENTRU A TE ABONA, APASĂ BUTONUL DE MAI JOS:
