Ca orice competiție majoră, Euro 2024 a trasat trenduri noi în fotbalul actual pe care UEFA le-a prezentat pe larg în summitul din septembrie la care au fost invitați selecționeri și directori tehnici ai federațiilor naționale de pe Bătrânul Continent.
Baza discuțiilor a fost Raportul Tehnic întocmit la finele turneului din vară după o procedură deja utilizată la marile competiții organizate de UEFA sau FIFA. Documentul este rezultatul constatărilor unei echipe de observatori tehnici a UEFA pentru EURO 2024, care a fost condusă de Olivier Doglia, șeful departamentului de educație și dezvoltare tehnică, și care a fost compusă din 12 membri: Aljoša Asanović, Rafael Benítez, Packie Bonner, Fabio Capello, Frank de Boer, Jean-François Domergue, Avram Grant, Aitor Karanka, Ioan Lupescu, David Moyes, Michael O’Neill și Ole Gunnar Solskjær.
Acești observatori au fost prezenți la fiecare joc, ajutând la identificarea și explorarea tendințelor cheie care au apărut pe parcursul turneului. Ei au lucrat împreună cu sprijinul unei echipe de 12 analiști de performanță, analiști de date și ingineri de date care și-au desfășurat activitatea zilnic la centrul de analiză a performanței al UEFA din Nyon.
Produsul final este acest raport (pe care-l puteți vizualiza integral aici https://uefatechnicalreports.com/pdf-euro-2024-technical-report), distribuit deja tuturor asociațiilor și cluburilor naționale de pe teritoriul UEFA, cu scopul de a furniza informații utile pentru toți practicanții – fie că este vorba de fotbal de bază, de tineret sau de elită.
Fără a evidenția modificări istorice sau puncte de cotitură ale jocului, raportul scoate în evidență însă câteva tendințe interesante cum ar fi:
1. Utilizarea excelentă a jocului pe aripi cu care campioana europeană, Spania, și-a pus la respect toți adversarii
2. Noua modalitate de a bate presingul avansat al adversarilor
3. Impactul pe care l-au avut aruncările lungi de la margine
4. Uriașa contribuție a rezervelor la rezultatul final.
Aripile devastatoare ale Spaniei
Când Spania a câștigat ultima dată EURO, în 2012, atacanții laterali David Silva și Andres Iniesta apăreau de cele mai multe ori în zona centrală. De data aceasta, aripile lor, Lamine Yamal și Nico Williams, au oferit o lățime reală și au impresionat observatorii încă din faza grupelor. „Yamal a fost o amenințare constantă de fiecare dată când a avut mingea și a fost pozitiv în fiecare situație unu la unu”, a remarcat Fabio Capello chiar după victoria din etapa a 2-a în fața Italiei. ”În plus, amenințarea din partea stângă a Spaniei a avut o dimensiune suplimentară, deoarece Williams a acționat cel mai des în tandem cu fundașul lateral Marc Cucurella.
Acest video din raport arată modul în care perechea a atacat simultan de foarte multe ori. În această acțiune specială, Cucurella a atras un fundaș cu el, ceea ce înseamnă că Williams a avut un singur om de depășit când a intrat din bandă în centru înainte de a șuta în bara transversală.
După cum a explicat Aitor Karanka, acest lucru a ajutat Spania să își schimbe abordarea. „Uneori Nico, fiind dreptaci, intra înăuntru și lăsa aripa lui Cucurella, iar alteori era invers, Cucurella intra înăuntru și Nico rămâne lateral”, a menționat el. După cum subliniază raportul, nu numai Spania a profitat de pe urma legăturilor dintre aripi și fundași laterali, ci și Portugalia cu João Cancelo și Nuno Mendes, de exemplu, jucând roluri cheie în acțiunile laterale de atac ale lusitanilor.
Dejucarea presingului cu minge lungă
În timp ce observatorii UEFA au văzut că echipele au încercat să construiască din spate, de la portar, acest lucru nu a implicat neapărat o pregătire elaborată, atâta vreme cât distanța medie a celei de-a doua pase pe toate plecările de la poartă a fost de 47,9 m. Asta înseamnă că presingul a fost dejucat de cele mai multe ori cu pasă lungă.
Observatorul tehnic Michael O’Neill a dat exemplul Slovaciei, care a dejucat presingul cu succes în victoria de debut în fața Belgiei. De ce au reușit slovacii? „Mijlocașii au fost foarte buni în recepționarea balonului sub presiune, în timp ce atacanții au fost oamenii cheie în prinderea mingii când venea din zone mai adânci. Slovacia juca împotriva unei echipe care era mai dominantă în posesie, dar și-a putut crea oportunități grație unui joc rapid, cu decizii bune din partea fundașilor centrali de a nu juca acea pasă suplimentară într-o zonă de fundaș, de exemplu, unde ar putea fi presați. În schimb, ei au jucat pase mai directe, acolo unde mijlocașii avansați și atacanții centrali erau gata să primească”, a explicat O’Neill.
Aruncarea lungă de la margine, adevărată armă
Ca o altă concluzie, David Moyes a remarcat că aruncările de la margine revin la modă. Ca britanic, dar nu numai, el a fost impresionat să vadă pe viu trei goluri din aruncare de la margine – primul al Danemarcei în meciul de deschidere împotriva Sloveniei, iar următoarele două din Slovacia – Ucraina și Cehia – Turcia. Și asta s-a întâmplat înainte ca Anglia și Olanda să marcheze ambele, în jocurile din optimi de finală, după aruncări lungi de la margine. ”E o modalitate ușoară de a intra în careu și de a pune adversarul sub presiune și poate fi o armă extrem de importantă mai ales pentru echipele care nu debordează de creativitate în atacul pozițional”, a conchis Moyes.
Rezervele își pun amprenta
Cu golul său decisiv din ultimul act, spaniolul Mikel Oyarzabal a oferit cel mai potrivit final unui turneu în care rezervele au marcat o mulțime de goluri importante. Într-adevăr, Oyarzabal a fost unul dintre jucătorii care au venit de pe bancă pentru a decide un meci.
Primul a fost Weghorst, care a marcat la doar două minute și 18 secunde după ce a intrat pe teren pentru Țările de Jos împotriva Poloniei. În semifinale, olandezii au fost ei înșiși victimele loviturii din minutul 90 a englezuluii Ollie Watkins – după o pasă a colegului Cole Palmer, ambii jucători intrați pe parcursul jocului. Și exemplele pot continua. De reținut este procentajul mare al golurilor marcate de rezerve la acest turneu final din totalul celor 117 reușite: 20%!!!
Concluzia îi aparține lui Rafa Benitez: ”Cu mai mulți jucători de valoare în loturi, în special aripi și atacanți cu picioare proaspete, capabili să vină de pe bancă și să facă diferența, poate nu este surprinzător faptul că numărul de victorii din răsturnări de scor (echipe conduse care au izbutit până la urmă să învingă) a urcat la 10 la Euro 2024, față de cele numai 5 înregistrate atât în 2016, cât și în 2021”.
România, contraatac-școală
Atacurile rapide și contraatacurile au fost și ele elemente importante în stabilirea rezlutatelor finale. Uneori arme letale, de vreme ce 16% dintre golurile marcate la acest ultim turneu final au apărut în acest mod. Raportul UEFA evidențiază la acest capitol ”naționala” pregătită de Edi Iordănescu, descriind și oferind exemplu de bune practici golul secund marcat de ”tricolori” în poarta Ucrainei, pe care-l puteți urmări în videoul de mai jos.
ACEST ARTICOL FACE PARTE DIN PRIMA EDIȚIE A NEWSLETTER-ULUI TEHNIC FRF.
PENTRU A TE ABONA, APASĂ BUTONUL DE MAI JOS:
